Jocuri de aparate online
Dimineața aceasta prietenul meu m-a sunat să mă invite într-o vacanță la munte, ceea ce m-a surprins forte mult deoarece credeam că a uitat de mine, sau, cel puțin așa mi-a lăsat impresia în ultimul timp deoarece nu m-a sunat sau mai bine zis nu m-a contactat cam demult. Mirat fiind l-am sunat mai târziu puțin ca să mă conving că nu vorbește aiureli și că întradevăr este serios. Cunoscându-l cam știu ce îi trece prin minte, el fiind o fire căriuia îi place să glumească și să nu fie asa de serios cum sunt eu. După ce l-am sunat mi-am dat seama că întradevăr excursia este pe cât se poate de reală, spunându-mi că a câștigat această vacanță jucând al automatele de jocuri online, și că ar vrea să o petreacă cu mine pentru că demult nu a petrecut timpul cu cel mai bun prieten al său. I-am dat dreptate, la fel am simțit și eu. Îl cunosc cam de cincisprezece ani, dar cam de un an, de când a început să lucreze nu a mai avut timp liber nici să sufle, munca ocupându-i toată ziua, chiar și noaptea.
Din când în când ne-am mai sunat, dar prin telefon nu prea poti vorbi multe, e cam costisitor, și mie nu prea îmi place, prefer sa vorbesc față în față. Așa este și el. Dar întradevăr acea invitație m-a surprins. Mi-am luat concediu și am luat hotărârea de a-l acompania. A fost extrem de încântat de decizia luată și mi-a multumit frumos pentru că am fost de acord. Mai erau încă două zile până la vacanță. Ne-am întâlnit și am vorbit serios despre locul în care va fi cazarea noastră, despre traseul montan pe care îl vom face în fiecare zi și despre locurile în care vom mânca. Regiunea în care ne vom petrece următoarea săptămană este superbă. Și prietenului mei îi place, de fapt adoră a vedea natura, de aceea ne-a fost foarte ușor a creiona traseul. Următoarea zi a urmat împachetatul, sunându-ne toata ziua și întrebandu-ne unul pe altul de ce lucruri avem nevoie. În sfârșit a sosit și ziua cea mare. Ne-am întâlnit la locul stabilit și ne-am hotărât că avem suficient timp pentru o plimbare până la gară, care era destul de aproape, cam douăzeci de minute într-un mers relativ lent. Cu rucsacul în spate am străbătut această distanță, pe parcursul drumului spunând bancuri și glumind.
Nici nu știu când timpul a trecut și ne-am văzut în fața gării. I-am spus că de cand am fost ultima dată la gară aceasta s-a schimbat. Întradevăr a fost renovată iar acum arată superb. Mi-a spus că acum chiar și personalul angajat al gării vorbeste limba engleză ceea ce m-a uimit. Trenul a sosit iar noi ne-am urcat grăbiți pentru a prinde ceva locuri de a sta jos. În perioada vacanței de obicei trenul este atât de plin încât nu poți arunca un ac ca să cadă jos. Pentru că ne-am grăbit, am găsit și locuri libere. În drum spre locația în care urma să ne petrecem vacanța am început a citi, a glumi și a vorbi despre lucruri impotante sau mai putin importante. Ceea ce m-a uimit este faptul că prietenul meu nu s-a schimbat deloc. Este același. Glumește și este atât de pozitiv încât te reîncarcă cu energie pozitivă. Ajunși la cazare și noapte fiind ne-am hotărât că cel mai bine ar fi dacă ne-am pune să dormim mai repede, pentru a nu fi obosiți ziua următoare. Dimineața următoare, după ce am mâncat, ne-am echipat pentru o zi care se anunța încă de dimineață superbă. Am pornit la drum. Mai târziu, uitându-ne la hartă am realizat că traseul pe care ni l-am propus în acea zi a fost străbătut deja.
Până seara am reușit a străbate traseul pentru două zile. Am rămas uimiți și ne-am întrebat de unde avem atâta forță. Prietenul meu mi-a răspuns ca demult vroia să meargă într-o vacanță la munte și că în momentul în care dorința și-a îndelinit-o, plin de satisfacție a început să se bucure de ea. I-am dat dreptate. Traseul pe care ni l-am propus acasă am reușit să îl terminăm în următoarele patru zile, rămânându-ne astfel timp liber încă două zile. Ne-am decis ca ultimele două zile să le petrecem în orașelul din apropiere. Arhitectura orașului, combinată cu calmul și liniștea locuitorilor îl face un loc perfect pentru relaxare. În ultima seară am cinat la un restaurant și am facut un scurt rezumat al vacanței noastre fiind mândri că am reușit în sfârșit să ne relaxăm și că încă nu ne-am pierdut ritmul.
La intoarcere, obositi fiind am preferat să dormim pe tot parcursul mersului cu trenul. Am facut bine pentru că în ziua următoare fiecare dintre noi a început a-și relua activitățile zilnice.
A fost o vacanță de neuitat care ne-a ajutat se ne apropiem mai mult, să devenim prietenii de odinioară. De atunci încercăm să ne întâlnim mai des si să ne petrecem timpul liber împreună.